Sânmihaiu de Câmpie

Sânmihaiu de Câmpie

Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea nord-vestică a României, fiind încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în vest. Teritoriul judeţului prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.


Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei, conturându-se trei zone de relief. Zona montană cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali, grupa nordică şi mijlocie, ce încadrează judeţul. Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de două treimi din suprafaţa sa.


Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată, axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă pastorală şi turistică.


Turismul se constituie într-un sector distinct, datorită condiţiilor naturale oferite de zona geografică a judeţului şi de baza materială existentă. Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de un potenţial turistic bogat,valorificat numai parţial în prezent. Zona montană intens cercetată de turişti îndeplineşte funcţii complexe de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport.


Frumuseţea acestei regiuni este dată în primul rând de relieful său diversificat, predominant deluros şi muntos. Acesta este un dar primit de la natură, un dar de care ne bucurăm cu toţii. Pe întinderea acestui teritoriu putem vedea convieţuind într-o armonie perfectă câmpurile cultivate cu cereale, culturile de legume, florile rare de pe crestele munţilor, narcisele şi crinii de pădure sau orhideea papucul doamnei - o floră care se arată în toată frumuseţea ei în judeţul Bistriţa-Năsăud.


Munţii adăpostesc o faună bogată, iar pasionaţii de animale au şansa să remarce elemente de faună deosebite precum ursul carpatin, lupul, cerbul carpatin, cocoşul de munte, barza albă şi barza neagră, vulturul negru, râsul, jderul, mistreţul. De asemenea, relieful judeţului adăposteşte şi numeroase bogăţii ale subsolului; metale neferoase (cupru, plumb, zinc, aur, argint), minereuri nemetalice şi roci utilitare (andesit, tuf vulcanic), depozite de lut, sare şi gaze naturale.

 

Evenimente locale


Sărbătoarea Rusaliilor, la Sânmihaiu de Câmpie adună ansamblurile folclorice „Dor de Câmpie" din Silivaşu de Câmpie, „Roua Călimanilor" din Sebiş, Sânmihaiu de Câmpie, precum şi ansamblul „Cununa de pe Someş" al Centrului Cultural Municipal şi numeroşi solişti, dintre care amintim Petre Petruse, Mărioara Sighiartău, Cristina Livia Scurtu, Cornelia Hoha, Ionela Lechinţan, Ionuţ Zăgrean.


Activităţi specifice zonei


Principalele activităţi sunt creşterea animalelor, culturile vegetale şi pomicultura. Suprafeţele agricole locale sunt structurate în felul următor: terenuri arabile, livezi, păşuni. Comunitatea îşi doreşte reintro-ducerea culturii plantelor textile şi creşterea numărului culturilor de sfeclă de zahăr.

Înapoi